{"id":17802,"date":"2022-04-29T12:58:44","date_gmt":"2022-04-29T12:58:44","guid":{"rendered":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/?post_type=project&#038;p=17802"},"modified":"2022-12-16T12:40:17","modified_gmt":"2022-12-16T12:40:17","slug":"proiect-detaliat-educatia-salveaza-natia","status":"publish","type":"project","link":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/en\/project\/proiect-detaliat-educatia-salveaza-natia\/","title":{"rendered":"Proiect detaliat &#8211; Educa\u021bia salveaz\u0103 na\u021bia!"},"content":{"rendered":"\n<p>Efectele abandonului \u0219colar sunt multiple, acesta av\u00e2nd un impact negativ major pe termen mediu \u0219i lung \u00een via\u021ba social\u0103, economic\u0103 \u0219i cultural\u0103 a zonelor afectate.<\/p>\n\n\n\n<p>Abandonul timpuriu al \u015fcolii reprezint\u0103, \u00een fapt, un imens poten\u0163ial pierdut. Acesta se transpune \u00een costuri sociale (disolu\u021bie social\u0103, solicitare mai mare a sistemului de s\u0103n\u0103tate \u015fi coeziune social\u0103 mai redus\u0103) \u015fi costuri economice (productivitate mai mic\u0103, venituri fiscale reduse \u015fi o cre\u015ftere a cheltuielilor sociale).<\/p>\n\n\n\n<p>Principalele efecte ale abandonului \u015fcolar sunt:<\/p>\n\n\n\n<ul><li>diminuarea \u015fanselor de a c\u00e2stiga pe pia\u0163a muncii precum \u015fi a \u015fanselor s\u0103 fie integra\u0163i \u00een for\u021ba activ\u0103 de munc\u0103;<\/li><li>cre\u0219terea cheltuielilor pe care statul trebuie s\u0103 le fac\u0103, deoarece este obligat s\u0103 desf\u0103\u0219oare \u0219i s\u0103 finan\u021beze programe sociale.<\/li><li>cre\u0219terea delicven\u0163ei juvenile, persoanele din afara sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt fiind mai expuse la \u00eenc\u0103lcarea legilor, violen\u0163\u0103 \u0219i apartenen\u021b\u0103 la grup\u0103ri criminale;<\/li><li>cei care abandoneaz\u0103 timpuriu \u015fcoala, afecteaz\u0103 direct economia, pe termen mediu \u015fi lung, pentru c\u0103 vor ajunge s\u0103 consume mai mult dec\u00e2t contribuie la bugetul de stat;<\/li><li>cre\u0219terea inechit\u0103\u021bii sociale;<\/li><li>sc\u0103derea dezvolt\u0103rii economiei;<\/li><li>impact negativ asupra capitalului uman, prin influen\u021ba negativ\u0103 asupra proceselor sociale, economice \u0219i politice \u00een ceea ce prive\u0219te proiec\u021bia dezvolt\u0103rii.<\/li><\/ul>\n\n\n\n<p>Mai mult, abandonul \u0219colar reprezint\u0103 o problem\u0103 sistemic\u0103 profund\u0103, pentru c\u0103 este un factor cu implica\u021bii directe \u00een accentuarea excluziunii sociale de mai t\u00e2rziu. Studiile \u00eentreprinse sugereaz\u0103 faptul c\u0103, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de munc\u0103 va fi disponibil pentru o&nbsp; persoan\u0103 care abandoneaz\u0103 timpuriu \u0219coala.<\/p>\n\n\n\n<p>Num\u0103rul elevilor din jude\u021bul Boto\u0219ani care renun\u021b\u0103 la \u0219coal\u0103 este \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, de la un an la altul. Conform statisticilor, la sf\u00e2r\u0219itul semestrului I al anului \u0219colar 2021 \u2013 2022, 453 de elevi se aflau \u00een situa\u021bia de risc de abandon \u0219colar, fa\u021b\u0103 de 442 c\u00e2\u021bi erau \u00een anul \u0219colar anterior.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen urma studiilor efectuate, putem afirma c\u0103 \u00eentre rata p\u0103r\u0103sirii timpurii a \u015fcolii \u015fi rata \u015fomajului exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 evident\u0103 \u0219i puternic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen jude\u021bul Boto\u0219ani, situa\u021bia de fapt confirm\u0103 conexiunile dintre lipsa educa\u021biei \u0219i \u0219omaj, astfel, conform datelor AJOFM Boto\u0219ani, boto\u0219\u0103nenii care \u00eent\u00e2mpin\u0103 cele mai mari greut\u0103\u021bi \u00een g\u0103sirea unui loc de munc\u0103 sunt cei f\u0103r\u0103 studii sau care au absolvit doar \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, respectiv 4 clase. \u00cen consecin\u021b\u0103, ace\u0219tia reprezint\u0103 ponderea cea mai mare \u00een totalul \u0219omerilor \u00eenregistra\u021bi \u00een eviden\u021bele AJOFM, respectiv 32,37%. Urm\u0103torii sunt \u0219omerii care au un nivel de instruire gimnazial, cu un procent de 27,07% din totalul \u0219omerilor. Lista este completat\u0103 de \u0219omerii care au absolvit o form\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt liceal (20,24%), de cei cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt profesional (15,49%), cei cu studii superioare (3,50%), \u0219i de cei cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt postliceal (1,32%).<\/p>\n\n\n\n<p>Practic, abandonul \u0219colar are implica\u0163ii financiare enorme, gener\u00e2nd costuri sociale \u0219i economice majore, at\u00e2t pentru indivizi, c\u00e2t \u0219i pentru societate, \u00een Rom\u00e2nia, costul total al p\u0103r\u0103sirii timpurii a \u015fcolii fiind echivalent cu 0,9% din PIB potrivit Brunello (2013).<\/p>\n\n\n\n<p>Conform statisticilor Uniunii Europene, Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een zona de alert\u0103 maxim\u0103, mai exact \u00een segmentul cu o rat\u0103 de abandon \u015fcolar \u00eentre 15,2 \u015fi 22,1% \u2013 rezultat direct al subdezvolt\u0103rii sociale generale, mai ales din sectorul rural, dar \u015fi a unor politici educa\u0163ionale haotice.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Cifrele oficiale furnizate de INS relev\u0103 faptul c\u0103 peste 6% dintre copiii de v\u00e2rsta ciclului primar \u015fi gimnazial sunt \u00een afara sistemului de educa\u0163ie, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au p\u0103r\u0103sit \u015fcoala \u00eenainte de a termina liceul (tinerii care au p\u0103r\u0103sit timpuriu \u015fcoala). Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din Rom\u00e2nia au studii superioare, comparativ cu media UE, care este de 34,6%.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen \u021bara noastr\u0103, rata de p\u0103r\u0103sire timpurie a \u0219colii este 16,4% (departe de \u021binta stabilit\u0103 pentru Rom\u00e2nia, pentru anul 2020, care este de 11,3%), comparativ cu 10,6% la nivelul UE. Mult mai grav\u0103 este situa\u021bia \u00een cazul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din rural, decalajele dintre mediul urban \u0219i cel rural fiind deosebit de mari: \u00een timp ce rata de p\u0103r\u0103sire timpurie a \u0219colii este de 17,4% \u00een ora\u0219e mici \u0219i suburbii \u0219i scade la 6,2% \u00een municipii, aceasta atinge un procent de 26,6% \u00een zonele rurale.<\/p>\n\n\n\n<p>Una dintre principalele cauze pentru care foarte mul\u021bi copii din mediul rural renun\u021b\u0103 la \u0219coal\u0103 dup\u0103 finalizarea celor opt clase este lipsa infrastructurii \u0219colare: \u00een zona rural\u0103 nu exist\u0103 \u00eendeajuns de multe licee. Din acest motiv, copiii care vor s\u0103 \u00ee\u0219i continue studiile dup\u0103 ce finalizeaz\u0103 clasa a VIII-a trebuie s\u0103 fac\u0103 un efort suplimentar pentru a merge la un liceu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen mediul rural, nu s-a mai investit \u00een infrastructura \u0219colar\u0103 tocmai de pe c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul obligatoriu se limita la opt clase. Ponderea elevilor care provin din mediul rural este destul de \u00eensemnat\u0103: \u00een anul 2020, din cei 172.531 de elevi \u00eenscri\u0219i la Evaluarea Na\u021bional\u0103, 59% proveneau din mediul urban, iar 41% din mediul rural.<\/p>\n\n\n\n<p>Din p\u0103cate, dac\u0103 analiz\u0103m infrastructura \u0219colar\u0103, vom constata c\u0103&nbsp; liceele din mediul rural sunt de cinci ori mai pu\u021bine dec\u00e2t liceele din mediul urban (262 vs. 1297). \u00cen aceste condi\u021bii, f\u0103r\u0103 asigurarea transportului public accesibil pentru to\u021bi elevii, cheltuielile cu educa\u021bia devin prea mari, mai ales pentru familiile din comunit\u0103\u021bile marginalizate, ceea ce determin\u0103 o cre\u0219tere a riscului de abandon \u0219colar \u00een r\u00e2ndul elevilor din mediul rural.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 2015, Rom\u00e2nia a avut o strategie aprobat\u0103 de Guvern pe acest domeniu, Strategia privind reducerea p\u0103r\u0103sirii timpurii a \u0219colii \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eRatele de abandon \u0219colar explic\u0103 doar par\u021bial fenomenul PT\u0218, dar ofer\u0103 o imagine alarmant\u0103: \u00een cifre reale, aproximativ 12.000 de elevi din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i peste 28.000 de elevi din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar inferior p\u0103r\u0103sesc sistemul \u00een fiecare an. De fapt, dac\u0103 analiz\u0103m o singur\u0103 grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, numai 84% dintre elevii \u00eenscri\u0219i \u00een clasa I \u00een 2004 se mai afl\u0103 \u00een \u0219coal\u0103 la finalul clasei a VIII-a\u201d, ar\u0103ta documentul adoptat de Executiv \u00een 2015.<\/p>\n\n\n\n<p>Tot mai multe studii empirice au demonstrat existen\u0163a unei corela\u0163ii str\u00e2nse \u00eentre educa\u0163ie \u015fi diver\u015fi indicatori lega\u0163i de economie, s\u0103n\u0103tate \u015fi capital social (Grossman, 2006). O mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a multiplelor beneficii sociale \u0219i economice ale educa\u0163iei ar reprezenta un important punct de plecare \u00een identificarea unor solu\u021bii reale de rezolvare a problemelor cu care ne confrunt\u0103m.<\/p>\n\n\n\n<p>Potrivit datelor Anchetei For\u0163ei de Munc\u0103 \u00een Gospod\u0103rii (AMIGO 2013), c\u00e2\u015ftigurile salariale eviden\u0163iate de raportul dintre angaja\u0163ii cu studii superioare \u015fi cei cu studii medii sunt mai mari dec\u00e2t cele eviden\u0163iate de raportul dintre angaja\u0163ii cu studii medii \u015fi cei cu studii sub nivel mediu.<\/p>\n\n\n\n<p>Conform studiului Deloitte \u201eCostul educa\u021biei: investi\u021bie, randament, impact\u201d pentru World Vision Rom\u00e2nia:<\/p>\n\n\n\n<p><strong>absolvirea studiilor secundare (ISCED 2 3) determin\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a randamentului investi\u021biei \u00een educa\u021bie generat\u0103 de reducerea cheltuielilor statului cu sprijinul dup\u0103 terminarea ciclului educa\u021bional \u0219i cre\u0219terea veniturilor) cu 22% pentru agricultori, 51% pentru \u0219omeri \u0219i peste 86% pentru lucr\u0103tori pe cont propriu \u00een activit\u0103\u021bi neagricole, \u00een timp ce pentru salaria\u021bi determin\u0103 o cre\u0219tere a veniturilor statului cu ~93%.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Finalizarea studiilor superioare (ISCED 5 7) determin\u0103 pentru salariat o cre\u0219tere de ~86% fa\u021b\u0103 de veniturile salariatului cu studii secundare.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Observ\u00e2nd extremele, diferen\u021ba dintre un \u0219omer cu studii primare (ISCED 0 1) \u0219i un salariat cu studii superioare (ISCED 5 7) este de aproximativ 1.36 milioane RON pentru stat. Statul are costuri de aproximativ 90 mii RON cu sprijinul acordat pe parcursul \u00eentregii durate de via\u021b\u0103 a unui \u0219omer cu studii primare, \u00een timp ce un salariat cu studii superioare contribuie cu peste 1.27 milioane de RON prin impozite \u0219i taxe.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Accesarea unui nivel mai ridicat al studiilor determin\u0103, odat\u0103 cu cre\u0219terea veniturilor, \u0219i o diminuare<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>procentual\u0103 a cheltuielilor de consum \u0219i o cre\u0219tere a cheltuielilor cu impozitele, contribu\u0163iile, cotiza\u021biile \u0219i taxele din total cheltuieli.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Sprijinul acordat unei persoane dup\u0103 terminarea ciclului educa\u021bional, de stat prin presta\u021biile sociale,<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>variaz\u0103 \u00een func\u021bie de statutul ocupa\u021bional al persoanei, de la ~170 RON pe an pentru lucr\u0103torii pe cont<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>propriu \u00een activit\u0103\u021bi neagricole la ~1,200 RON pe an pentru \u0219omeri \u00een anul 2020.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Studiile arat\u0103 c\u0103 \u00een cazul Rom\u00e2niei, o cre\u015ftere cu dou\u0103 puncte procentuale a investi\u0163iei \u00een educa\u0163ie ar atrage o cre\u015ftere economic\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 12 \u0219i 17 miliarde de euro \u00een urm\u0103torii zece ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Dac\u0103 Rom\u00e2nia reu\u0219e\u0219te s\u0103 ating\u0103 media OCDE de 500 de puncte la testele PISA, aceasta ar \u00eensemna o contribu\u0163ie de \u00eenc\u0103 0,95% la cre\u015fterea economiei.<\/p>\n\n\n\n<p>Analizele efectuate pe baza datelor na\u0163ionale estimeaz\u0103 c\u0103 beneficiul economic al unui an de \u015fcoal\u0103 \u00een plus s-ar ridica la aproape 8%, ceea ce reprezint\u0103 cu 2 procente mai mult dec\u00e2t nivelul prognozat al investi\u0163iei \u00een educa\u0163ie (6% din PIB).<\/p>\n\n\n\n<p>Atragerea c\u00e2t mai multor copii spre \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sistemului de educa\u0163ie,cu accent pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul obligatoriu, ar trebui s\u0103 reprezinte o prioritate a tuturor strategiilor ce urm\u0103resc reducerea disparit\u0103\u0163ilor \u015fi dezvoltarea capitalului uman \u00een jude\u021bul Boto\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceasta se poate realiza prin furnizarea de programe de prevenire, interven\u0163ie \u015fi educa\u0163ie compensatorie, precum: programe \u015fcolare adaptate nevoilor copiilor la risc de abandon \u015fcolar, activit\u0103\u0163i extra\u015fcolare, \u015fcoal\u0103 dup\u0103 \u015fcoal\u0103, a doua \u015fans\u0103 etc.<\/p>\n\n\n\n<p>Concluzia general\u0103 este c\u0103 \u00een medie o persoan\u0103 cu un nivel mai ridicat de studii poate accesa un statut ocupa\u021bional care s\u0103 \u00eei a duc\u0103 venituri b\u0103ne\u0219ti mai mari, venituri care \u00eei pot asigura un nivel de trai \u0219i un confort superior av\u00e2nd acces la o gam\u0103 mai larg\u0103 de produse \u0219i servicii.<\/p>\n\n\n\n<p>Astfel, costurile suportate de c\u0103tre stat cu educa\u021bia unei persoane pot fi v\u0103zute ca o investi\u021bie din partea statului \u00een persoana respectiv\u0103 randamentul acestei investi\u021bii fiind dat de cuantumul sumelor pl\u0103tite de c\u0103tre persoana respectiv\u0103 sub forma de impozite, contribu\u021bii, cotiza\u021bii \u0219i taxe, dar \u0219i de independen\u021ba financiar\u0103 fa\u021b\u0103 de schemele de sprijin ale statului.<\/p>\n\n\n\n<p><a><\/a>Ce ne dorim?<\/p>\n\n\n\n<p>Educa\u021bia reduce s\u0103r\u0103cia, elimin\u0103 inegalitatea \u0219i contribuie la dezvoltarea economic\u0103. A\u015fadar, un nivel de educa\u0163ie mai ridicat prezint\u0103 beneficii at\u00e2t la nivel individual, \u00een mod direct, c\u00e2t \u0219i la nivel colectiv, \u00een mod indirect.<\/p>\n\n\n\n<p>\u021ain\u00e2nd cont de aspectele men\u021bionate mai sus, prin implementarea proiectului \u201eEduca\u021bia salveaz\u0103 na\u021bia\u201d, ne &nbsp;dorim stabilirea direc\u0163iilor de ac\u0163iune pentru prevenirea fenomenului de p\u0103r\u0103sire timpurie a \u015fcolii prin sus\u021binerea financiar\u0103 a 300 de elevi (prin plata diferen\u021belor cu cheltuielile de transport pentru anul de studiu \u00een curs) din jude\u021bul Boto\u015fani, precum \u0219i cre\u0219terea performan\u021belor \u0219colare ale elevilor \u0219i dezvoltarea unor competen\u021be esen\u021biale pentru o viitoare profesie.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen contextul accentu\u0103rii fenomenului de p\u0103r\u0103sire timpurie a \u0219colii, prin proiectul asocia\u021biei noastre sunt vizate interven\u021bii sistemice care s\u0103 previn\u0103 acest fenomen, pe trei paliere, dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 1. Crearea &amp; dezvoltarea mecanismelor de monitorizare, avertizare, prevenire \u0219i combatere abandon \u0219colar&amp; p\u0103r\u0103sire timpurie a \u0219colii pentru 300 de copii din mediul rural (jude\u021bul Boto\u0219ani); identificarea grupului \u021bint\u0103 \u0219i stabilirea sumelor necesare acoperirii cheltuielilor de transport pentru elevii din acest grup, pe durata anului \u0219colar \u00een curs.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;2. Programe de informare, consiliere \u0219i educa\u021bie parental\u0103 pentru p\u0103rin\u021bii copiilor din pre-universitar, cu accent pe cei din grupuri vulnerabile.<\/p>\n\n\n\n<p>3. Cre\u0219terea accesibilit\u0103\u021bii, atractivit\u0103\u021bii \u0219i calit\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului profesional \u0219i tehnic. Rela\u021bia cu dinamica pie\u021bei muncii reprezint\u0103 o prioritate pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul profesional \u015fi tehnic pentru a asigura \u00een timp real for\u021ba de munc\u0103 necesar\u0103 mediului economic. \u00cen acest sens, m\u0103surile vizeaz\u0103 \u00eencurajarea parteneriatelor cu operatorii economici, asigurarea calit\u0103\u021bii programelor de preg\u0103tire practic\u0103 ale elevilor, asigurarea standardelor de dotare a \u201eatelierelor \u0219coal\u0103\u201d, cu mijloace didactice \u0219i echipamente at\u00e2t la nivelul unit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt profesional, c\u00e2t \u0219i la nivelul operatorilor economici, \u00een concordan\u021b\u0103 cu nevoile competen\u021belor solicitate de pia\u021ba muncii.<\/p>\n\n\n\n<p>Consider\u0103m c\u0103 suntem datori, ca membri ai aceleia\u0219i comunit\u0103\u021bi, s\u0103 ne implic\u0103m activ \u00een procesul de dezvoltare social\u0103 \u0219i economic\u0103 a societ\u0103\u021bii, iar educa\u021bia reprezint\u0103 un pilon de o importan\u021b\u0103 vital\u0103 \u00een cadrul acestui proces.<\/p>\n\n\n\n<p>Implementarea acestui proiect presupune recuperarea unui echilibru societal, firesc \u0219i necesar, prin valorificarea la maximum a poten\u021bialului uman existent \u00een jude\u021bul Boto\u0219ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Prin sprijinirea elevilor afla\u021bi \u00een risc de abandon \u0219colar, comunitatea boto\u0219\u0103nean\u0103 va contribui la construirea unui viitor \u00een care nivelul educa\u021bional al tinerilor boto\u0219\u0103neni va permite jude\u021bului nostru s\u0103 ias\u0103 din criza demografic\u0103, economic\u0103 \u0219i social\u0103 \u00een care ne ad\u00e2ncim de 30 de ani.<\/p>\n\n\n\n<p>Un copil educat = un viitor c\u00e2\u0219tigat!<\/p>\n","protected":false},"featured_media":17777,"template":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/project\/17802"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/project"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/project"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17777"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.xn--scutbotonean-5nb500b.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}